Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în două dosare distincte, a următoarelor persoane: în stare de detenție, a inculpatului Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanța Concret, arată DNA, în perioada 2007 – 2012, Radu Mazăre „ar fi dispus vânzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța în alte condiții decât prin licitație publică (negociere directă) și fără ca rapoartele de evaluare să fi fost aprobate de Consiliul Local”.

Totodată, „terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit […], ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate”. Prejudiciul adus statului este de 1.732.687 de euro. în stare de libertate, a inculpatului Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța Concret, potrivit DNA, în 2015, Decebal Făgădău „și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța”. Prejudiciul este de 133.688 de euro.

Conform DNA, au fost dispuse măsuri asigurătorii, iar dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii. Radu Mazăre a fost deja condamnat definitiv, pe 8 februarie 2019, de Instanța Supremă, la nouă ani de închisoare cu executare, în dosare privind retrocedarea plajelor din Constanța, și în prezent execută această pedeapsă.

Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine şi sare.

Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naţionale ale României şi Republicii Moldova şi trecerea în revistă a gărzii de onoare.

Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vizita lui Klaus Iohannis în ţara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al ţării vecine, precum şi un mesaj de sprijin pentru cetăţenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România”.

Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, şi respectiv pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării vecine.

Totodată, cei doi preşedinţi urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

În ziua învestiturii noului preşedinte al Republicii Moldova, Klaus Iohannis, alături şefii altor şase state membre UE, au transmis o scrisoare deschisă, în care îşi exprimau susţinerea pentru liderul de la Chişinău.

“Noi, preşedinţii României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca preşedinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambiţioasă, democraţie şi legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se preciza în document.

În favoarea noului cabinet au votat 260 parlamentari. Au fost 186 voturi împotrivă.

Anterior votului, Cîţu a anunţat că guvernul are două obiective generale pentru perioada următoare.

“Atât eu, cât şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru realizarea celor două obiective pe care le-am anunţat şi sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord cu acestea: să trecem cât mai repede şi cât mai bine peste criza de sănătate, să punem economia pe picioare”, a spus Cîţu.

În programul coaliţiei se spune că taxele nu vor creşte

În programul de guvernare, care este supus votului de încredere împreună cu echipa guvernamentală, coaliția susţine că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării.

În document, noul guvern se mai angajează că datoria publică nu va depăși pragul de 60% din PIB, că va creşte colectarea veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, că vor fi realizate reforma ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar și modernizarea infrastructurii.

De asemenea, este prevăzută o reducere a TVA pentru deșeurile colectate selectiv, fără a se specifica însă și momentul când va avea loc această scădere.

După învestirea în Parlament urmează jurământul în faţa preşedintelui României

Conform Constituţiei, după adoptare, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul, iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

Lista miniştrilor din noul guvern

Anterior votului din plen, cei 18 miniştri propuşi au fost audiaţi rapid şi avizaţi formal în comisiile parlamentare. Voturile primite în comisii nu au efect asupra votului de învestitură din plenul celor două Camere parlamentare.

• Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
• Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
• Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
• Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
• Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
• Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
• Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.
• Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
• Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
• Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
• Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
• Eduard Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
• Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
• Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
• Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
• Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

“Săptămâna trecută, la prima rundă de consultări, am spus că este nevoie de încă câteva zile pentru ca lucrurile să se cristalizeze. Şi s-au cristalizat. Între timp, o coaliţie formată din PNL, USR PLUS şi UDMR a fost formalizată, şi-a dovedit deja majoritatea în Parlamentul României şi astăzi, cu ocazia consultărilor, liderii formaţiunilor care formează coaliţia de centru-dreapta s-au prezentat împreună şi au propus un candidat pentru poziţia de prim-ministru. Aşadar, luând în considerare toate acestea, am decis să-l desemnez pe domnul Florin Cîţu pentru poziţia de prim-ministru”, a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Botoşani, joi, un echipaj de poliţie de pe raza oraşului Flămânzi a fost sesizat de poliţişti din cadrul IPJ Iaşi despre faptul că se află în urmărirea unui autoturism, al cărui conducător auto nu a oprit la semnalele acestora si exista posibilitatea să se afle sub influenţa băuturilor alcoolice.

“Trei echipaje de poliţie aflate în teren, pe raza oraşului Flămânzi, au încercat interceptarea autoturismului în trafic, însă conducătorul auto a intenţionat să intre în coliziume cu autospecialele, impactul fiind evitat în ultima clipă de către poliţişti. S-a procedat la urmărirea acestuia, fiind executate focuri de avertisment în plan vertical şi ulterior înspre pneurile autoturismului“, se arată în comunicatul IPJ Botoşani.

Sursa citată menţionează că în urma executării focurilor de armă, conducătorul auto a fost rănit, iar autoturismul a părăsit partea carosabilă intrând într-un şanţ, de marginea drumului.

Poliţiştii au acordat conducătorului îngrijiri medicale, solicitând, totodată, intervenţia unei ambulanţe la faţa locului. Soferul are 35 de ani si este din Popricani, judetul Iasi.

Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, “a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

În luna martie, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

“I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.

Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 400.000 euro primită de Crinuţa Dumitean cu titlu de mită de la Horia Simu.

Omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o evaluatorul Alin Horaţiu Dima – 9 ani şi 8 luni închisoare.

O pedeapsă mare de 5 ani şi 7 luni închisoare a primit şi Remus Virgil Baciu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazul acestuia fiind confiscată şi suma de 1.134.900 lei.

În schimb, fostul deputat Cătălin Florin Teodorescu a primit 3 ani cu suspendare.

Condamnări au primit şi alţi foşti membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: Remus Virgil Baciu – 5 ani şi 7 luni cu executare, Cristian Sebastian Mihai – 4 ani şi 4 luni cu executare, Oana Vasilescu – 3 ani cu suspendare, Dragoş Bogdan – 3 ani cu suspendare, dar şi Florentina Savu (consilier) – 4 ani cu executare.

Pe latură civilă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea deciziei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP de emitere a titlurilor de despăgubire în favoarea societăţii Rosintaly Management Limited, în cotă de 75%, a lui Aurel Nicolae, în cotă de 15%, şi a lui Ionuţ Birisiu, în cotă de 10%, în cuantum total de 37.243.500 lei.

De asemenea, instanţa a mai hotărât: anulează titlurile de conversie din anul 2011 emise în favoarea celor trei, repune părţile în situaţia anterioară şi dispune restituirea sumei de 37.243.500 lei către partea civilă statul român prin Ministerul Finanţelor, de către inculpatul Horia Simu, beneficiar real al societăţii Rosintaly Management Limited – 27.932.625 lei, dar şi de către martorii Ionuţ Birisiu – 931.087 lei, Daniel Moldoveanu – 1.117.305 lei, Ion Sterian – 1.675.957 lei, Aurel Niculae – 174.299 lei, Georgian Gabriel Surdu – 2.706.112 lei şi Dorin Cocoş – 2.706.112 lei.

Inculpaţii din dosar au fost obligaţi să plătească statului român suma de 7.715.000 euro, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Judecătorii au menţinut sechestrele pe bunurile inculpaţilor, dar şi ale martorilor care trebuie să restituie sume de bani către statul român, inclusiv Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Cheltuielile de judecată care trebuie achitate de inculpaţi se ridică la peste 120.000 lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tribunalul Suceava a emis, vineri seară, mandate de arestare preventivă pe numele a 14 dintre persoanele anchetate în cele trei dosare instrumentate de procurorii DNA, iar printre cei arestaţi se află ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie şi personal contractual de la SPCRPCIV Suceava, dar şi un ofiţer de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), precum şi mai mulţi instructori auto.

Într-unul dintre dosare, magistraţii Tribunalului Suceava au admis propunerea DNA de arestare preventivă a 13 dintre persoanele suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, spălare de bani, complicitate la infracţiunea de luare de mită sau complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

“Dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva pe numele inculpaţilor: Obreja Radu-Ionuţ, Blîndu Cristian, Pascal Anamaria, Mihăiescu Iulian-Florin, Mihăiescu Leon-Ionuţ, Macoviciuc Nicolae-Cezar, Butnariu Paul Alexandru, Perijoc Gheorghe-Ionel, Bolohan Florin, Pandelea Silviu-Lucian, Boicu Costică, Mirăuţă Ionică şi Popovici Radu. Respinge cererile de luare a unei măsuri preventive mai uşoare formulate de inculpaţi, prin apărători, ca neîntemeiate”, se arată în soluţia instanţei sucevene postată pe portalul instanţelor de judecată, portal.just.ro.

În al doilea dosar, judecătorii Tribunalului Suceava au admis arestarea preventivă a ofiţerului DGA Mihail Martin, suspectat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, dar şi pentru luare de mită.

De asemenea, şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul SPCRPCIV, ofiţerul Radu-Ionuţ Obreja, a fost arestat preventiv pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, dar şi pentru dare de mită.

O a treia persoană, Radu Popovici, a fost arestată în cel de-al doilea dosar pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită. Radu-Ionuţ Obreja şi Radu Popovici au primit mandate de arestare preventivă şi în primul dosar.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava au ridicat joi peste 1,2 milioane de euro, ceasuri şi bijuterii din aur, precum şi opt autoturisme de lux, în urma percheziţiilor efectuate în trei dosare privind săvârşirea unor fapte de corupţie la SPCRPCIV Suceava.

Potrivit unui comunicat al DNA, în urma efectuării a 67 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, au fost ridicate sume de bani şi bunuri în valoare de peste un milion de euro, după cum urmează: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brăţări; 18 lanţuri şi 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux.

În cele trei dosare, procurorii anticorupţie desfăşoară cercetări în legătură cu comiterea de către mai mulţi funcţionari publici, printre care şi poliţişti şi alte persoane, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor.

Concret, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională în care, alături de poliţişti şi funcţionari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).

Gruparea ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susţinerea şi promovarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

Conform DNA, modul de funcţionare a acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea şi planificarea activităţii de examinare practică a candidaţilor într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300 şi 1.500 euro la traseu şi 3.000 şi 6.000 euro la examinarea teoretică.

Anchetatorii susţin că persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineaţa zilei de examinare sau anterior numele persoanelor care urmează să susţină proba practică pentru permisul de conducere, însoţite de o copie/fotografie a cărţii de identitate.

Ulterior, un angajat al Serviciului Permise Suceava centraliza datele acestor persoane şi, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea de către unul din şefii Serviciului, se deplasa în biroul agenţilor de poliţie, unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât şi cu privire la identitatea lucrătorului de poliţie care îl va examina.

După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul.

În cazul în care examinatorul se afla în aceeaşi încăpere, angajatul de la Serviciul Permise îi comunica în mod direct numele candidatului şi îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuieşte acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare.

În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicaţii telefonice.

Procurorii spun că simpla menţionare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcţie de profilul candidatului).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea palier infracţional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 şi 1.000 euro, omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor.

Practic, aceştia, în timp, şi-au făcut chiar un “renume”, în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcţionari publici, contra unor sume de bani, cu atribuţii în ceea ce priveşte aceste activităţi (ingineri RAR, precum şi agenţi de poliţie şi ofiţeri de poliţie cu atribuţii de aprobare a documentelor din cadrul Serviciului Permise Suceava).

Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică şi înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid, fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condiţiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecţiuni tehnice majore.

Seismul a avut loc la o adâncime de 140 kilometri.

În luna august, în România au avut loc cel puțin 10 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,2 şi 3,7 pe scara Richter.