Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine şi sare.

Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naţionale ale României şi Republicii Moldova şi trecerea în revistă a gărzii de onoare.

Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vizita lui Klaus Iohannis în ţara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al ţării vecine, precum şi un mesaj de sprijin pentru cetăţenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România”.

Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, şi respectiv pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării vecine.

Totodată, cei doi preşedinţi urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

În ziua învestiturii noului preşedinte al Republicii Moldova, Klaus Iohannis, alături şefii altor şase state membre UE, au transmis o scrisoare deschisă, în care îşi exprimau susţinerea pentru liderul de la Chişinău.

“Noi, preşedinţii României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca preşedinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambiţioasă, democraţie şi legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se preciza în document.

În favoarea noului cabinet au votat 260 parlamentari. Au fost 186 voturi împotrivă.

Anterior votului, Cîţu a anunţat că guvernul are două obiective generale pentru perioada următoare.

“Atât eu, cât şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru realizarea celor două obiective pe care le-am anunţat şi sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord cu acestea: să trecem cât mai repede şi cât mai bine peste criza de sănătate, să punem economia pe picioare”, a spus Cîţu.

În programul coaliţiei se spune că taxele nu vor creşte

În programul de guvernare, care este supus votului de încredere împreună cu echipa guvernamentală, coaliția susţine că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării.

În document, noul guvern se mai angajează că datoria publică nu va depăși pragul de 60% din PIB, că va creşte colectarea veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, că vor fi realizate reforma ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar și modernizarea infrastructurii.

De asemenea, este prevăzută o reducere a TVA pentru deșeurile colectate selectiv, fără a se specifica însă și momentul când va avea loc această scădere.

După învestirea în Parlament urmează jurământul în faţa preşedintelui României

Conform Constituţiei, după adoptare, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul, iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

Lista miniştrilor din noul guvern

Anterior votului din plen, cei 18 miniştri propuşi au fost audiaţi rapid şi avizaţi formal în comisiile parlamentare. Voturile primite în comisii nu au efect asupra votului de învestitură din plenul celor două Camere parlamentare.

• Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
• Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
• Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
• Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
• Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
• Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
• Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.
• Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
• Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
• Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
• Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
• Eduard Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
• Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
• Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
• Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
• Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

“Săptămâna trecută, la prima rundă de consultări, am spus că este nevoie de încă câteva zile pentru ca lucrurile să se cristalizeze. Şi s-au cristalizat. Între timp, o coaliţie formată din PNL, USR PLUS şi UDMR a fost formalizată, şi-a dovedit deja majoritatea în Parlamentul României şi astăzi, cu ocazia consultărilor, liderii formaţiunilor care formează coaliţia de centru-dreapta s-au prezentat împreună şi au propus un candidat pentru poziţia de prim-ministru. Aşadar, luând în considerare toate acestea, am decis să-l desemnez pe domnul Florin Cîţu pentru poziţia de prim-ministru”, a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit informațiilor Digi24.ro, cei de la USR PLUS și-au comunicat în mod clar preferința pentru Florin Cîțu, deși Ludovic Orban nu a fost încântat de această variantă. El le-a comunicat partenerilor de negocieri că „va discuta la partid” despre acest lucru și va veni cu un răspuns final.

În varianta în care Florin Cîțu ar fi prim-ministru, USR PLUS ar accepta ca poziția de președinte al Camerei Deputaților să îi revină lui Ludovic Orban, însă, pentru această cedare, useriștii cer compensații maxime. Ei vor primi funcția de președinte al Senatului și ministerele avizatoare pe care le doresc.

Si UDMR va primi ministere importante, drept compensație pentru că nu primește niciunul din posturile de președinte în Parlament.

„Am avut anul trecut o tentativă, în aprilie. Nu vreau să povestesc, pentru că nu este cazul. Au venit patru străini în România, cazaţi la Athenee Palace, mă rog am scăpat. Dar asta nu înseamnă că o să îmi iau pază. Da (au ajuns la mine- n.r.)”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Preşedintele PSD spune că ştie cine e în spatele acţiunii, dar nu a făcut public numele.

„Suntem într-un stat mafiot. Statul paralel este o mafie. Ştiu că s-a cercetat, mai departe nu ştiu. Da, dar nu pot să spun asta (cine i-a plătit – n.r.). Da, un om foarte celebru în lume. Nu, nu mă gândesc la el (Soros – n.r). El se gândeşte la mine”, a mai spus Dragnea.

„Suspendarea președintelui Klaus Iohannis – tot mai depășit de cerințele și demnitatea funcția pe care o ocupă – este o decizie de maximă responsabilitate, care presupune o evaluare atentă a posibilelor riscuri și consecințe. Declanșarea procedurii de suspendare, într-o societate profund divizată, instigată la fanatism și violență de lideri politici lipsiți de scrupule, poate avea urmări imprevizibile. Cu alte cuvinte, decizia de extirpare a unei părți bolnave din  trupul statului român trebuie făcută numai în condițiile în care suntem convinși că respectiva operație nu va perturba funcționarea statului, precauție cu atât mai mare cu cât, în prima jumătate a anului viitor, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Doar în urma unei astfel de evaluări și a asumării concluziilor sale putem să exprimăm, în deplină cunoștință de cauză, o opțiune sau alta în privința declanșării procedurii de suspendare”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul de comunicare ALDE.

Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă rămân în arest preventiv, au decis, azi, magistraţii Curţii de Apel Constanţa, care au menţinut astfel hotărârea Tribunalului Constanţa.

Cauza s-a judecat ieri, iar instanţa a rămas în pronunţare pentru azi, când judecătorii au respins contestaţiile depuse de cei doi.

Decizia de azi a magistraţilor Curţii de Apel este definitivă.

Decizia instanţei poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Reprezentanţii Biroului de presă al Tribunalului Mureş au precizat azi că până la acest moment nu a fost formulată nicio contestaţie în acest dosar.

Direcţia Naţionale Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac, azi, 22 de percheziţii în Bucureşti şi Constanţa, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2010-2014.

Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Elena Udrea a declarat, azi, după publicarea unor fotografii cu ea, cu Alina Bica şi cu fosta şefă a CNI, Anamaria Topoliceanu, la cumpărături la Paris, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Udrea a spus că fotografiile apărute sunt făcute profesionist şi că este vorba despre o acţiune de filaj. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekendul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

Ea a mai acuzat faptul că facturile referitoare la cazarea şi masa ei la Paris au fost furnizate pe 29 septembrie, după intrarea ei în cursa prezidenţială.