Chiar și persoanele care nu sunt spitalizate și care au forme ușoare de boală pot prezenta simptome persistente sau tardive, cum ar fi dureri de cap, oboseală extremă și dureri în corp. De exemplu, nu poți face prea multe lucruri în casă sau pentru serviciu pentru că te simți fără energie. Chiar și efortul fizic de rutină, precum aspiratul, te epuizează. Te doare peste tot. Ai probleme cu concentrarea, chiar și cand te uiți la televizor.

Unii oameni experimentează simptome care persistă saptamani și chiar luni de zile după testarea negativă pentru virus. Sunt în curs studii multianuale pentru a investiga acest aspect.

Încă nu știm cât timp aceste simptome pot persista la unii pacienți, dar știm că aceștia trebuie să beneficieze de îngrijire specializată, diferite investigații și consultații la medici specialiști.

Care sunt simptomele persistente după COVID-19?

Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:

• Oboseală
• Respirație scurtă
• Tuse
• Durere articulară
• Durere toracică

Alte simptome raportate pe termen lung:

• Durere musculară
• Cefalee
• Febră intermitentă
• Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitații)
• Pierderea mirosului sau gustului
• Probleme de somn
• Erupții cutanate
• Căderea părului
• Dificultăți de gândire și concentrare (denumită uneori „ceață cerebrală”)
• Depresie

COVID-19 afectează anumite organe

Deși COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:

Inima - Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchilor inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.

Plămâni - Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.

Creier - Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.

Probleme legate de coagulare și ale vaselor de sânge

COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte dintre leziunile cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la probleme potențiale de lungă durată cu ficatul și rinichii.

Probleme cu starea de spirit și oboseală

Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistență mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experiență poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie și anxietate.

Deoarece este dificil să se prevadă efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de știință analizează efectele pe termen lung observate la virusurile asemănătoare, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS). Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindrom de oboseală cronică, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activității fizice sau mentale, dar nu se îmbunătățește odată cu odihna. Același lucru poate fi valabil și pentru persoanele care au avut COVID-19.

Cine este la risc să prezinte simptome persistente ale COVID-19?

În prezent, nu putem prezice cu exactitate cine va dezvolta simptome pe termen lung.

Medicii se așteaptă ca persoanele care au fost spitalizate pentru pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire specializată și de urmărire frecventă după externare. Însă, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau doar la persoanele care au ajuns sa fie tratate in urgență. A fost observat și la persoane cu forme ușoare ale bolii sau care au fost tratate acasă. Poate nu au avut nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijiri după boală, deoarece simptomele persistente le afectează calitatea vieții.

Cei care par a fi cei mai expuși riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:

• Adulți cu vârsta peste 50 de ani
• Oamenii care au avut o formă mai severă
• Persoanele cu alte afecțiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate

Persoanele care au simptome pe termen lung pot fi împărțite în două grupuri: cei care suferă leziuni permanente la plămâni, inimă, rinichi sau creier care le pot afecta capacitatea de funcționare, cei care continuă să aibă simptome debilitante, fără a avea vreo afectare detectabila a acestor organe.

Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19?

Frecvența reală a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile publicate și sondajele efectuate de grupurile de pacienți indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienți continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debut de COVID-19, chiar și după teste care nu mai detectează virusul.

Cauza și consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente

Exista mai multe cercetări în desfășurare pentru a testa mai multe teorii. Nu știm încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecție la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Știm că acest sindrom poate avea cu siguranță un impact asupra calității vieții.

Ce ar trebui să facă cineva care se confruntă cu sindromul post-COVID?

Dacă ați avut o formă ușoară de boală și v-ați tratat acasă, dar acum aveți simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să le tratați pe cele ușoare și vă recomandă un specialist pentru cele mai grave.

Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse și deoarece această afecțiune este atât de nouă și unică, este necesară o abordare multidisciplinară.

În clinicile MedLife puteți fi consultați de medici specialiști în:

Cardiologie, pentru simptome și probleme cardiovasculare cum ar fi inflamația mușchiului cardiac,

Pneumologie, pentru anomalii ale funcției pulmonare,

Gastroenterologie, pentru probleme gastrointestinale,

Nefrologie, pentru leziuni renale acute,

Neurologie, pentru probleme de miros și gust, probleme de somn, dificultăți de concentrare, probleme de memorie,

Psihiatrie, pentru depresie, anxietate, modificări ale dispoziției,

Medicină fizică și reabilitare, pentru recuperare post covid.

”Pacientul respectiv în vârstă de 67 de ani avea boli asociate care i-au afectat starea generală”, a spus managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

În judeţul Iaşi sunt în total şapte persoane diagnosticate cu virusul West Nile, dintre care una se află în stare gravă, dar şi aceasta suferă şi de alte boli.

În spital sunt internate trei persoane, celelalte tratându-se acasă.

În 9 august, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile informa că în sezonul 2018, în perioada 2 mai -8 august s-au înregistrat 23 cazuri de infecţie cu virusul West Nile.

Primul deces s-a înregistrat la Galaţi, la un bărbat de 79 de ani.

Prefectul de Mureş, Vasile Liviu Oprea, care este și preşedinte al Centrului Local de Combatere a Bolilor, a dispus, azi, închiderea tuturor târgurilor de animale din judeţ, pe perioadă nedeterminată, după confirmarea bolii limbii albastre la patru vaci și patru oi din comunele mureşene Vânători (sat Archita) şi Brâncoveneşti (sat Idicel Pădure). Oprea a declarat că analizele de laborator care au confirmat boala limbii albastre la cele opt animale au sosit vineri la Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) Mureş, el precizând că închiderea târgurilor de animale e procedura de urmat în astfel de cazuri, “pentru a evita aglomerarea animalelor şi atacul culicoidelor, musculiţele înţepătoare care transmit boala”.

Prefectul, care a condus DSV Mureş înainte de a fi numit în această funcţie şi care este de profesie medic veterinar, a spus că, din informaţiile sale, dacă se înregistrează temperaturi sub 10 grade, minimum şapte zile, musculiţele respective dispar, iar prognoza meteo este în acest sens.

Alro a anunţat, azi, că niciun angajat al său sau al subsidiarelor sale din România nu mai lucrează în acest moment la minele companiei din Sierra Leone, dar că cinci români cărora li s-au suspendat contractele de muncă la cerere se află încă în acest stat afectat de epidemia de Ebola.

Intrarea principală în Spitalul de Urgenţă Bârlad a fost ocupată, timp de aproximativ o oră, de peste 60 de medici şi asistente medicale din mai multe secţii ale unităţii, precum cele de Interne, Chirurgie, Obstetrică-Ginecologie şi Oncolgologie. Acţiunea cadrelor medicale a fost una de solidaritate cu managerul spitalului, Ştefan Constantinciu, care, în cursul dimineţii, şi-a anunţat demisia din funcţie în cadrul raportului săptămânal de gardă.

“Managerul instituţiei a anunţat că este ultimul raport de gardă la care mai participă întrucât şi-a dat demisia. Din ce a lăsat să se înţeleagă, a renunţat la funcţie pe motiv că nu are sprijin de la comunitatea locală în desfăşurarea activităţii”, a declarat responsabilul mass-media al Spitalului de Urgenţă Bârlad, Adrian Ghiorghiu.

Un studiu recent a dezvăluit faptul că organismele, invizibile cu ochiul liber, erau prezente în procent de 100% în rândul oamenilor testaţi.

Denumite “Demodex”, ele trăiesc în foliculii piloşi, îngropate cu capul în piele şi hrănindu-se cu substanţele uleioase secretate de aceasta.

Oamenii sunt gazde pentru două specii de căpuşe microscopice – Demodex folliculorum şi Demodex brevis.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată în ce fel aceste căpuşe se răspândesc în rândul oamenilor. Una dintre teorii afirmă că microorganismele sunt transmise de la mame la bebeluşii lor prin intermediul alăptării.

Persoanele tinere sunt cel mai puţin expuse în faţa riscului de contaminare cu căpuşe Demodex. În schimb, acestea au fost găsite pe aproape toate cadavrele studiate.

Căpuşele microscopice se deplasează cel mai probabil pe feţele oamenilor în timpul nopţii.

Directorul DSVSA Prahova a precizat că toate cele patru focare nou confirmate sunt în gospodării ale oameilor şi că până în prezent niciun animal nu a murit.

Mihai Terecoasă a mai spus că, pe lângă cele şase focare de boală confirmate, există alte cel puţin şase suspiciuni, toate cazurile înregistrându-se în gospodării din zone în care boala a fost confirmată deja.

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava au anunțat, miercuri, că în localitățile Arbore și Marginea se înregistrează, de la începutul lunii iulie, două focare de hepatită acută virală de tip A. Cei 16 copii sunt internați în Secția de boli infecțioase a Spitalului Municipal din Rădăuți.

Reprezentanții DSP Suceava mai spun că până în prezent au fost administrate 80 de doze vaccin antihepatitic de tip A persoanelor care au intrat în contact cu copiii bolnavi și au fost luate probe de apă din fântânile familiilor din care provin pacienții.

”Deoarece rezultatele tuturor probelor de apă sunt necorespunzătoare atât chimic, cât și bacteriologic, am informat cele două primării pentru a lua măsuri de avertizare a populației privind pericolul consumului de apă din aceste surse și necesitatea dezinfecției acestora”, mai spun reprezentanții DSP, care precizează că au fost distribuite substanțele dezinfectante necesare în cele două comunități.