Instanţa supremă a condamnat definitiv, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul “Fraudă la referendum” şi a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Secţiei 105 din Piatra Olt.

Prin această decizie a fost menţinută sentinţa dată, în primă instanţă, tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 27 ianuarie.

Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul “Fraudă la referendum”, au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia.

Instanţa supremă i-a condamnat la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.Aceştia au fost obligaţi de către instanţă la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 şi, respectiv, 800 de lei.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Soţii Secu, ce achiziţionau păduri în numele universităţii Harvard au fost condamnaţi, luni, de judecătorii Tribunalului Botoşani pentru luare de mită.

Pe lângă pedeapsa cu închisoare magistraţii le-au confiscat celor doi şi un milion de euro, bani ce i-au primit drept mită. Mariana şi Dragoş Lipan Secu au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de şase ani. Decizia nu este definitivă.

Ancheta în dosar a început în luna ianuarie când procurorii DNA Oradea i-au reţinut pe cei doi. Iniţialau fost cercetaţi în stare de arest preventiv, ulterior lunându-se măsura arestării la domiciliu, într-o vilă deţinută în Alfa Land, iar în cele din urmă sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi localitatea.

Dosarul a pornit în urma unui denunţ, al unui fost partener de afaceri a acelor doi, pentru luare de mită. Cei doi soţi sunt acuzaţi că au primit mită un milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria şi un automobil pentru achiztiţia unor suprafeţe de pădure la preţuri mai mari decât cele reale.

Mariana şi Dragoş Lipan Secu au fost denunţaţi de Eler Csaba Robert care ar fi obţinut o parte din suprafeţele de pădure, printr-un contract încheiat cu primarul comunei Drăguşeni, Eugen Nichita, cercetat și el în acest dosar. Terenurile au fost inițial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră.

Acum compania Scolopax, reprezentată până acum de cei doi soţi botoşăneni, își vinde, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. În judeţul Botoşani suprafaţa cumpărată este de 3.700 de hectare.

Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții.

În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare,