Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în două dosare distincte, a următoarelor persoane: în stare de detenție, a inculpatului Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanța Concret, arată DNA, în perioada 2007 – 2012, Radu Mazăre „ar fi dispus vânzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța în alte condiții decât prin licitație publică (negociere directă) și fără ca rapoartele de evaluare să fi fost aprobate de Consiliul Local”.

Totodată, „terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit […], ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate”. Prejudiciul adus statului este de 1.732.687 de euro. în stare de libertate, a inculpatului Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța Concret, potrivit DNA, în 2015, Decebal Făgădău „și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța”. Prejudiciul este de 133.688 de euro.

Conform DNA, au fost dispuse măsuri asigurătorii, iar dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii. Radu Mazăre a fost deja condamnat definitiv, pe 8 februarie 2019, de Instanța Supremă, la nouă ani de închisoare cu executare, în dosare privind retrocedarea plajelor din Constanța, și în prezent execută această pedeapsă.

Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, “a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

În luna martie, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

“I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.

Procurori DNA fac, azi, percheziţii în mai multe birouri din sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului, printre care şi cel al preşedintelui CNA, Laura Georgescu, într-un dosar privind fapte asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în acest an.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014. În această cauză, procurorii fac, joi, mai multe percheziţii la sediul unei instituţii publice din Bucureşti, a precizat DNA.

Decizia instanţei poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Reprezentanţii Biroului de presă al Tribunalului Mureş au precizat azi că până la acest moment nu a fost formulată nicio contestaţie în acest dosar.

Direcţia Naţionale Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac, azi, 22 de percheziţii în Bucureşti şi Constanţa, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2010-2014.

Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Mariana Câmpeanu a fost chemată mâine la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în calitate de martor în acest dosar, însă aceasta a anunţat procurorii că poate veni azi, au declarat sursele citate. Centrul de Investigaţii Media a scris, într-un material publicat în 18 februarie, că ministrul Mariana Câmpeanu i-ar fi dat soţului său, Iulian Câmpeanu, în 2005, când conducea Casa de Pensii Ilfov, pensie şi indemnizaţie de însoţitor, în urma încadrării în gradul I de invaliditate, drepturile fiind acordate în baza unor “acte neclare şi diagnostice discutabile“.

Legat de modul în care Iulian Câmpeanu a primit pensia şi indemnizaţia de însoţitor, autorii materialului au scris că acesta este “suspect” în primul rând pentru că beneficiarul “nu locuia în Ilfov, ci în Bucureşti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul său“. Autorii materialul spuneau că soţul ministrului Muncii pare în prezent, “după nouă ani de când a fost declarat invalid în cea mai gravă stare, un om sănătos – merge la nunţi, foloseşte un telefon mobil, se plimbă pe stradă cu mâinile în buzunar şi îşi ia nepotul de la grădiniţă“, afirmaţiile fiind susţinute cu un filmuleţ şi fotografii date publicităţii odată cu articolul.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava efectuează în această dimineaţă cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2008-2014 a unor infracțiuni de corupție, privitoare la regimul stabilit pentru alte activităţi reglementate de lege și contra înfăptuirii justiţiei.

Ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, în aceste moment sunt efectuate şapte percheziţii domiciliare în locaţii situate pe raza județelor Suceava și Botoșani, între care 2 instituţii publice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii Suceava, precum şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Traian Berbeceanu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 10.15 şi nu a dorit să precizeze motivul pentru care s-a prezentat în faţa anchetatorilor anticorupţie.

Fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba a fost trimis în judecată, în 16 iulie, de procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat mită o maşină în valoare de 20.000 de euro, de la două persoane cercetate, pentru a le da informaţii din dosare sau despre percheziţii făcute la aceştia.

Berbeceanu mai este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la delapidare, toate în concurs real de infracţiuni.

Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu gradul profesional de comisar şef şi având funcţia de şef al BCCO Alba-Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupeţiu şi alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Maşina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soţii Gheorghe şi Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date şi informaţii privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeaşi grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziţii domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

În acelaşi dosar au mai fost trimise în judecată alte patru persoane, între care Gheorghe şi Anca Rusu, precum şi firma administrată de aceştia.

Dosarul urmează să fie soluţionat de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit surselor citate, Holban ar fi vizat în calitate de suspect.