Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine şi sare.

Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naţionale ale României şi Republicii Moldova şi trecerea în revistă a gărzii de onoare.

Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vizita lui Klaus Iohannis în ţara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al ţării vecine, precum şi un mesaj de sprijin pentru cetăţenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România”.

Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, şi respectiv pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării vecine.

Totodată, cei doi preşedinţi urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

În ziua învestiturii noului preşedinte al Republicii Moldova, Klaus Iohannis, alături şefii altor şase state membre UE, au transmis o scrisoare deschisă, în care îşi exprimau susţinerea pentru liderul de la Chişinău.

“Noi, preşedinţii României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca preşedinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambiţioasă, democraţie şi legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se preciza în document.

“Am observat că multă lume e interesată ce va fi de Crăciun și Anul Nou, toate restricțiile rămân în vigoare și de Crăciun, și de Anul nou. Măsurile sunt gândite pentru a ne proteja de boală, ele trebuie respectate. Există dispozitive suplimentare pregătite de MAI pentru cei care nu înțeleg de vorbă bună vor avea surpriza să fie amendați”, a declarat șeful statului.

Klaus Iohannis a mai precizat că deși numărul de cazuri nu mai este în creștere, nu am scăpat de pandemie și nu este momentul pentru relaxare.

“E foarte clar un lucru, aceste măsuri sunt corecte, cu toții vedeți datele comunicate zilnic, oficial. Nu am scăpat de pandemie, avem zilnic mii de persoane infectate, dar numărul nu mai e în creștere de la o zi la alta, cum a fost în noiembrie. Lucrurile s-au stabilizat, dar nu e momentul pentru relaxare. Până nu va fi toată lumea vaccinată nu putem să ne relaxăm. Dacă vreți să vă fie bine, stați acasă cu familia“, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, vineri, Centrul naţional de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”.

„Suspendarea președintelui Klaus Iohannis – tot mai depășit de cerințele și demnitatea funcția pe care o ocupă – este o decizie de maximă responsabilitate, care presupune o evaluare atentă a posibilelor riscuri și consecințe. Declanșarea procedurii de suspendare, într-o societate profund divizată, instigată la fanatism și violență de lideri politici lipsiți de scrupule, poate avea urmări imprevizibile. Cu alte cuvinte, decizia de extirpare a unei părți bolnave din  trupul statului român trebuie făcută numai în condițiile în care suntem convinși că respectiva operație nu va perturba funcționarea statului, precauție cu atât mai mare cu cât, în prima jumătate a anului viitor, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Doar în urma unei astfel de evaluări și a asumării concluziilor sale putem să exprimăm, în deplină cunoștință de cauză, o opțiune sau alta în privința declanșării procedurii de suspendare”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul de comunicare ALDE.

Preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, a propus o serie de modificări la statutul partidului printre care desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte şi alegerea liberă a celor care ocupă funcţiile de conducere în partid.

Liderul interimar al liberalilor a afirmat că pe lângă modificarea statului, la congres se va discuta şi apartenenţa PNL la PPE.

“Am hotărât să discutăm apartenenţa PNL la grupul PPE. Este o temă foarte importantă care va fi dezbătută prima dată în organizaţiile judeţene şi pe urmă la congres“, a arătat Klaus Iohannis.

Acesta a precizat că a propus păstrarea numărului de 31 de vicepreşedinţi şi alegerea în continuare secretarului general de către congres.

“Având în vedere rezultatele obţinute de PNL la scrutinul de ieri (duminică -n.r.) şi mă refer aici mai mult la rezultatele obţinute în municipiul Sibiu decât la nivel de ţară, care şi ele sunt proaste, în acest context vă informez că am demisionat în această dimineaţă din calitatea de prim-vicepreşedinte al PNL şi din calitatea de membru în Biroul Politic”, a anunţat, astăzi, într-o scurtă declaraţie de presă susţinută la Sibiu, Klaus Iohannis.

El a spus că l-a informat pe preşedintele partidului despre acest pas.

La alegerile europarlamentare de ieri, la Sibiu PNL a obţinut 17,91 la sută din voturi, în timp ce Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 31,19 la sută.

“Dincolo de demisia de care spuneaţi, e important ca azi PNL să facă analiza lucidă şi să încerce să asculte în final glasul electoratului, pentru că, aşa cum arată rezultatele, e vorba de o sancţiune severă pentru o serie de decizii greşite luate în ultimul an şi jumătate, decizii succesive”, a spus Tăriceanu.

Potrivit acestuia, nu este foarte simplu ca cei care au greşit să accepte, să recunoască şi să se dea la o parte.

Tăriceanu a spus că este membru PNL dar nu va participa la şedinţa BPN al partidului de astăzi.

El a criticat şi anunţul privind aderarea la PPE.

Klaus Iohannis a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre alegerea lui Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de preşedinte al Senatului şi a răspuns că a fost o “mişcare curioasă”.

“Mi se pare o mişcare curioasă, care, cel puţin aparent, nu face sens. Cel puţin aparent, dacă am crede că toată lumea lucrează de bună credinţă şi în folosul poporului acolo. După părerea mea, domnul Tăriceanu a fost pus acolo pentru a se constitui în momeală pentru unii membri PNL care poate trag concluzia greşită de acolo”, a răspuns Iohannis.

Întrebat ce câştig ar putea aduce Călin Popescu Tăriceanu PSD, Iohannis a răspuns: “Nu poate să aducă nimic PSD, dar bănuiesc, nu am nimic concret, bănuiesc că unii consultanţi i-au spus primului-ministru că dacă procedează aşa, induce nesiguranţă în PNL. Acea promovare surpriză a domnului Tăriceanu este îndreptată împotriva PNL, nu pro-PSD. PSD nu câştigă nimic de acolo”.

Referitor la declaraţia premierului potrivit căreia promovarea lui Tăriceanu în fruntea Senatului este o încercare de refacere a USL, Iohannis a spus că “e aceeaşi poveste anti-PNL”.

“Nu există USL şi nu poate fi reînchegat, în niciun caz nu printr-un senator independent, care nu reprezintă niciun fel partenerul care a denunţat USL”.

Călin Popescu Tăriceanu a fost ales, luni, în funcţia de preşedinte al Senatului, obţinând 93 de voturi.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, astăzi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre acţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu de a ieşi din PNL şi de a înfiinţa propriul partid, el răspunzând: “Acţiunea lui Tăriceanu e uşor deplasată”.

Iohannis a precizat, răspunzând unei alte întrebări, că decizia i se pare premeditată.

“Având în vedere că, imediat după ce domnul Tăriceanu s-a situat în afara partidului prin acţiunile sale, a făcut anunţul că înfiinţează un partid, a ştiut şi cum se va numi partidul şi că va candida din partea USD şi că va fi cel mai bun, cred că s-a pregătit pentru această fază, nu a putut să fie o decizie luată pe moment”, a spus Iohannis, care a afirmat că Tăriceanu “nu are nicio şansă” împotriva lui Antonescu la alegerile prezidenţiale.

Întrebat dacă el consideră că Tăriceanu şi Ponta au avut o înţelegere în acest sens, Iohannis a răspuns: “Nu ştiu dacă a existat o înţelegere directă, nici nu ştiu dacă au avut întâlniri directe, dar aceste lucruri, probabil, vor veni la suprafaţă într-un timp rezonabil şi se vor şti”.

Prim-vicepreşedintele PNL s-a arătat convins că Tăriceanu nu va fi urmat de mulţi dintre liberali.”Cred că s-a situat într-o fundătură de unde nu mai poate ieşi politic. Aţi putut observa reacţiile colegilor din PNL, care au fost foarte clare, şi nu cred că se va produce o mişcare de amploare către acest nou partid, care nu am nicio certitudine că se va înfiinţa măcar”, a spus Iohannis.