Cele 140 de persoane din Gorj sunt din satele Bâlteni şi Peşteana şi au mai fost audiate ca martori şi în 2012, anchetatorii stabilind atunci că mai mulţi alegători din cele două localităţi nu veniseră la secţiile de votare, dar figurau prezenţi pe listele electorale.
Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei Judeţene Gorj, oamenii au fost citaţi anterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, pentru a se prezenta la audieri, la Bucureşti, însă niciunul dintre aceştia nu a venit, astfel că magistraţii au emis mandate de aducere pe numele lor.
Azi dimineaţă, un ofiţer a strigat de pe un tabel numele celor 140 de persoane, acestea urcând în ordine în trei autocare. Majoritatea celor care urmează să fie audiaţi sunt persoane în vârstă, ei susţinând că nu au votat la referendumul din 2012, dar că figurau ca prezente la vot. Cele trei autocare sunt însoţite de un antemergător al Poliţiei şi de un echipaj al Ambulanţei Gorj.

Procesul nu va avea loc azi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, ci la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spaţiu.

Instanţa supremă a condamnat definitiv, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul “Fraudă la referendum” şi a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Secţiei 105 din Piatra Olt.

Prin această decizie a fost menţinută sentinţa dată, în primă instanţă, tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 27 ianuarie.

Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul “Fraudă la referendum”, au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia.

Instanţa supremă i-a condamnat la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.Aceştia au fost obligaţi de către instanţă la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 şi, respectiv, 800 de lei.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

“Integritatea teritorială a Ucrainei şi găsirea unei soluții de rezolvare pe cale paşnică a conflictului generat de separatiştii pro-ruşi din partea de est a acestui stat reprezintă garanția stabilității întregii regiuni. România poate contribui activ, prin intermediul OSCE sau Uniunii Europene, la rezolvarea acestui conflict şi este necesar a fi folosite orice mijloace pentru a asigura integritatea tuturor statelor din regiune, îndeosebi Ucraina şi Republica Moldova”, declară Radu Carp, ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Alternativă al PDL.

De asemenea, PDL condamnă organizarea unor consultări ale populației de către “autorități nelegitime, prezentate în mod fals drept referendumuri, în cele două regiuni, părți integrante ale Ucrainei”.

În opinia Partidului Democrat Liberal, “aşa — numitele” referendumuri care au avut loc pe data de 11 mai nu pot fi fi considerate drept relevante şi nu pot avea efecte juridice.

“Organizarea acestor “referendumuri”, în condițiile în care populația din regiunile respective nu îşi poate exprima liber voința, în contextul violențelor cu caracter repetat din partea separatiștilor pro-ruşi, nu poate produce efecte juridice”, mai susține PDL.