Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine şi sare.

Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naţionale ale României şi Republicii Moldova şi trecerea în revistă a gărzii de onoare.

Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vizita lui Klaus Iohannis în ţara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al ţării vecine, precum şi un mesaj de sprijin pentru cetăţenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România”.

Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, şi respectiv pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării vecine.

Totodată, cei doi preşedinţi urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

În ziua învestiturii noului preşedinte al Republicii Moldova, Klaus Iohannis, alături şefii altor şase state membre UE, au transmis o scrisoare deschisă, în care îşi exprimau susţinerea pentru liderul de la Chişinău.

“Noi, preşedinţii României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca preşedinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambiţioasă, democraţie şi legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se preciza în document.

În România vor ajunge şi 200 de militari ai Alianţei Nord-Atlantice, care se vor ocupa de mentenanţa aeronavelor.

România şi-a asumat de asemenea să se ocupe de unul dintre cele patru programe ale NATO privind securitatea Ucrainei, este vorba despre siguranţa cibernetică.

Salvatorii le-au precizat jurnaliştilor suceveni că Adrian Ciocan nu a avut nicio şansă de supravieţuire, pentru că a căzut de la peste 100 de metri printre stânci.

Un studiu recent a dezvăluit faptul că organismele, invizibile cu ochiul liber, erau prezente în procent de 100% în rândul oamenilor testaţi.

Denumite “Demodex”, ele trăiesc în foliculii piloşi, îngropate cu capul în piele şi hrănindu-se cu substanţele uleioase secretate de aceasta.

Oamenii sunt gazde pentru două specii de căpuşe microscopice – Demodex folliculorum şi Demodex brevis.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată în ce fel aceste căpuşe se răspândesc în rândul oamenilor. Una dintre teorii afirmă că microorganismele sunt transmise de la mame la bebeluşii lor prin intermediul alăptării.

Persoanele tinere sunt cel mai puţin expuse în faţa riscului de contaminare cu căpuşe Demodex. În schimb, acestea au fost găsite pe aproape toate cadavrele studiate.

Căpuşele microscopice se deplasează cel mai probabil pe feţele oamenilor în timpul nopţii.

Directorul DSVSA Prahova a precizat că toate cele patru focare nou confirmate sunt în gospodării ale oameilor şi că până în prezent niciun animal nu a murit.

Mihai Terecoasă a mai spus că, pe lângă cele şase focare de boală confirmate, există alte cel puţin şase suspiciuni, toate cazurile înregistrându-se în gospodării din zone în care boala a fost confirmată deja.

El a venit la IPJ Ilfov pentru controlul judiciar. Întrebat de jurnalişti cum se simte, în perspectiva sentinţei care se va pronunţa astăzi în cazul său, Voiculescu a povestit că a trăit cu soţia sa şi cu doi copii, până la 34 de ani, într-o singură cameră, având WC în curte. “Vă daţi seama cum era iarna?”, a completat Voiculescu. El a spus că, din câte ştie, la penitenciar WC-ul este înăuntru. “La penitenciar nu are cum să fie mai rău”, a spus Voiculescu. El a adăugat că regretă că 12 oameni nevinovaţi au de suferit alături de el.

De asemenea, Voiculescu a mai spus că este trist faptul că unii se bucură de suferinţa sa.

Magistraţii de la CAB au majorat astfel pedeapsa de şase ani primită de Mencinicopschi prin decizia din septembrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, care a judecat fondul cauzei.

Directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi a fost acuzat de complicitate la infracţiunea de stabilire a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a institutului, abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său. Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti va fi comunicată Tribunalului Capitalei, care va emite mandatul de punere în executare a pedepsei. Mandatul va fi pus în aplicare de Serviciul Urmăriri al Poliţiei. Astfel, Dan Voiculescu va fi luat de poliţişti de la domiciliu sau se poate preda la o secţie, urmând să fie încarcerat.

De alfel, şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, a fost condamnat definitiv, azi, de Curtea de Apel Bucureşti, la 7 ani de închisoare, în acelaşi dosar.  Magistraţii de la CAB au majorat astfel pedeapsa de şase ani de închisoare dată de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Pantiş, în septembrie 2013, la fondul procesului.