Doi bărbaţi din Buzău, suspectaţi de proxenetism, au fost reţinuţi, iar miercuri sunt prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Unul dintre ei şi-a trimis soţia să se prostitueze timp de patru ani, iar celălalt concubina, deşi aveau situaţii materiale bune.

Conform IPJ Buzău, în perioada 2016-2020, doi bărbaţi în vârstă de 27, respectiv 32 de ani, ambii din municipiul Buzău, ar fi determinat şi ar fi înlesnit practicarea prostituţiei de către două tinere de 25 şi 26 de ani, pe teritoriul mai multor state: România, Elveţia, Marea Britanie, Germania.

În urma activităţilor ilicite, cei doi tineri ar fi obţinut foloase materiale estimate la 250.000 de euro.

Unul dintre ei şi-a exploatat soţia, iar cel de-a doilea concubina. Cei doi au fost prinşi la finalul unor ample percheziţii desfăşurate de poliţiştii din Buzău.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în două dosare distincte, a următoarelor persoane: în stare de detenție, a inculpatului Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanța Concret, arată DNA, în perioada 2007 – 2012, Radu Mazăre „ar fi dispus vânzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța în alte condiții decât prin licitație publică (negociere directă) și fără ca rapoartele de evaluare să fi fost aprobate de Consiliul Local”.

Totodată, „terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit […], ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate”. Prejudiciul adus statului este de 1.732.687 de euro. în stare de libertate, a inculpatului Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța Concret, potrivit DNA, în 2015, Decebal Făgădău „și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța”. Prejudiciul este de 133.688 de euro.

Conform DNA, au fost dispuse măsuri asigurătorii, iar dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii. Radu Mazăre a fost deja condamnat definitiv, pe 8 februarie 2019, de Instanța Supremă, la nouă ani de închisoare cu executare, în dosare privind retrocedarea plajelor din Constanța, și în prezent execută această pedeapsă.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor, împreună cu D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au reușit, vineri,  destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în contrabandă cu țigarete.

Astfel, au fost desfășurate 26 de percheziţii la locuințele membrilor grupării, din București și județele Ilfov și Giurgiu. Totodată, au fost puse în aplicare 24 de mandate de aducere a celor vizați.

În fapt, investigațiile din dosar au vizat 14 persoane, care, începând cu anul 2019, ar fi  depozitat, transportat și comercializat țigarete neintroduse în circuitul fiscal al României, cunoscând că provin din contrabandă.

Aceștia ar fi constituit grupul infracțional, fiecare membru având un rol bine determinat. La activitatea infracțională ar mai fi participat alte 8 persoane, care ar fi reprezentat surse de aprovizionare cu țigarete de contrabandă pentru membrii grupării sau ar fi cumpărat țigările pe care membrii le-ar fi comercializat.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate înscrisuri și medii de stocare, 32 de telefoane mobile, 310.450 de lei, 5.000 GBP, 250 de euro și 400 de franci elvețieni. Au fost indisponibilizate 10 autoturisme, precum și 1.481.680 de țigarete provenite din contrabandă, de diverse mărci, toate fiind predate ulterior Direcției Regionale Vamale București.

Persoanele vizate au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, în vederea continuării cercetărilor.

Investigația a avut suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale și U.T.A.I. din Inspectoratul General al Poliției Române, precum și al Serviciului Criminalistic – D.G.P.M.B., iar activitățile au fost desfășurate cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – B.S.I.J. „Vlad Țepeș” și Direcției Regionale Vamale București.

Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, “a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

În luna martie, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

“I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.

Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 400.000 euro primită de Crinuţa Dumitean cu titlu de mită de la Horia Simu.

Omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o evaluatorul Alin Horaţiu Dima – 9 ani şi 8 luni închisoare.

O pedeapsă mare de 5 ani şi 7 luni închisoare a primit şi Remus Virgil Baciu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazul acestuia fiind confiscată şi suma de 1.134.900 lei.

În schimb, fostul deputat Cătălin Florin Teodorescu a primit 3 ani cu suspendare.

Condamnări au primit şi alţi foşti membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: Remus Virgil Baciu – 5 ani şi 7 luni cu executare, Cristian Sebastian Mihai – 4 ani şi 4 luni cu executare, Oana Vasilescu – 3 ani cu suspendare, Dragoş Bogdan – 3 ani cu suspendare, dar şi Florentina Savu (consilier) – 4 ani cu executare.

Pe latură civilă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea deciziei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP de emitere a titlurilor de despăgubire în favoarea societăţii Rosintaly Management Limited, în cotă de 75%, a lui Aurel Nicolae, în cotă de 15%, şi a lui Ionuţ Birisiu, în cotă de 10%, în cuantum total de 37.243.500 lei.

De asemenea, instanţa a mai hotărât: anulează titlurile de conversie din anul 2011 emise în favoarea celor trei, repune părţile în situaţia anterioară şi dispune restituirea sumei de 37.243.500 lei către partea civilă statul român prin Ministerul Finanţelor, de către inculpatul Horia Simu, beneficiar real al societăţii Rosintaly Management Limited – 27.932.625 lei, dar şi de către martorii Ionuţ Birisiu – 931.087 lei, Daniel Moldoveanu – 1.117.305 lei, Ion Sterian – 1.675.957 lei, Aurel Niculae – 174.299 lei, Georgian Gabriel Surdu – 2.706.112 lei şi Dorin Cocoş – 2.706.112 lei.

Inculpaţii din dosar au fost obligaţi să plătească statului român suma de 7.715.000 euro, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Judecătorii au menţinut sechestrele pe bunurile inculpaţilor, dar şi ale martorilor care trebuie să restituie sume de bani către statul român, inclusiv Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Cheltuielile de judecată care trebuie achitate de inculpaţi se ridică la peste 120.000 lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă rămân în arest preventiv, au decis, azi, magistraţii Curţii de Apel Constanţa, care au menţinut astfel hotărârea Tribunalului Constanţa.

Cauza s-a judecat ieri, iar instanţa a rămas în pronunţare pentru azi, când judecătorii au respins contestaţiile depuse de cei doi.

Decizia de azi a magistraţilor Curţii de Apel este definitivă.

Trestianu a spus că persoanele arestate preventiv sunt omul de afaceri Călin Mitică, fostul director din CFR Călători Teodor Gavriş, directorul CNCF CFR SA – Sucursala Regională de Căi Ferate Galaţi, Laurenţiu Seceleanu, directorul general al Transferoviar Grup, Kinga Mădărăşan, directorul de infrastructură SC Transferoviar Grup SA, Ştefan Adriian, directorul Salinei Ocna Dej, Georgel Mihuţ, şi directorul general SC Remarul 16 Februarie SA, Dumitru Bărbăcuţi.

Cele şapte persoane fuseseră reţinute ieri de procurorii anticorupţie.

Procurori DNA fac, azi, percheziţii în mai multe birouri din sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului, printre care şi cel al preşedintelui CNA, Laura Georgescu, într-un dosar privind fapte asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în acest an.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014. În această cauză, procurorii fac, joi, mai multe percheziţii la sediul unei instituţii publice din Bucureşti, a precizat DNA.

Decizia instanţei poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Reprezentanţii Biroului de presă al Tribunalului Mureş au precizat azi că până la acest moment nu a fost formulată nicio contestaţie în acest dosar.

Direcţia Naţionale Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac, azi, 22 de percheziţii în Bucureşti şi Constanţa, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2010-2014.

Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.