Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, “a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

În luna martie, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

“I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.

“Experiența arată că desființarea Senatului a fost un pas inevitabil urmat invariabil în toate încercările mai mult sau mai puțin reușite de distrugere a structurilor democratice și de înlocuire a acestora cu sisteme autoritare de guvernare. Regret profund că în ultimii ani a trebuit să fim martorii unei tentative de desființare a Senatului. În acest scop a fost activat un amplu aparat de propagandă care făcea abstracție de interesul național, de experiența istorică a Statului român și de opiniile specialiștilor români și străini, o campanie mediatică de un populism strident instrumentalizând o cunoaștere încă precară a tradițiilor naționale din partea unei părți a cetățenilor a culminat în anul 2009 un referendum pentru desființarea Senatului”, a spus Tăriceanu în plen, cu ocazia ședinței solemne consacrată aniversării a 150 de ani de la constituirea Senatului României.

Potrivit acestuia, referendumul a fost contestat de importante organizații ale societății civile.

“Referendumul a fost contestat de importante organizații ale societății civile din cauza organizării lui ca parte a alegerilor prezidențiale și nici nu a avut la bază o argumentație solidă de ordin istoric sau național și nicio confruntare efectivă de idei în urma căreia alegătorii să-și exprime opțiunea în cunoștință de cauză”, a mai spus președintele Senatului.

“Retragerea este gestul la care a fost forțat de atmosfera din partid, de faptul că a primit reproşuri pentru greşelile strategice pe care le-a făcut, pentru rezultatul prost pe care l-a obținut la alegerile pentru Parlamentul European, unde s-a angajat la nişte scoruri care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Pare mereu că e rupt de realitate şi, în final, toate sondajele de opinie — pe care poți să le neglijezi o vreme — îți arată cum stai şi, împreună cu presiunea internă, l-au determinat să demisioneze“, a declarat Tăriceanu, astăzi, la Palatul Parlamentului.

Potrivit preşedintelui Senatului, Crin Antonescu nu ar mai putea reveni în postura de candidat la alegerile prezidențiale, parcursul politic al acestuia fiind încheiat.

“A fost candidatul USL, dar a scăzut în sondaje permanent. Nu văd care ar putea fi schimbarea de percepție în rândul cetățenilor. Percepția care s-a format şi întărit este aceea a unui om instabil, care trădează. A trădat întâi USL, a ieşit din Guvern, fuge de responsabilitate, acum a luat decizia de a-şi trăda partenerii cu care PNL a fost două decenii şi jumătate alături, adică să treacă de la ALDE la PPE“, a adăugat Tăriceanu.

“Dincolo de demisia de care spuneaţi, e important ca azi PNL să facă analiza lucidă şi să încerce să asculte în final glasul electoratului, pentru că, aşa cum arată rezultatele, e vorba de o sancţiune severă pentru o serie de decizii greşite luate în ultimul an şi jumătate, decizii succesive”, a spus Tăriceanu.

Potrivit acestuia, nu este foarte simplu ca cei care au greşit să accepte, să recunoască şi să se dea la o parte.

Tăriceanu a spus că este membru PNL dar nu va participa la şedinţa BPN al partidului de astăzi.

El a criticat şi anunţul privind aderarea la PPE.

“Mi-aş dori foarte mult ca şi România să capete o pondere din ce în ce mai mare pe harta cercetării şi inovării. Cred că în ultimii ani s-au făcut paşi semnificativi. Există o anumită tradiție, o anumită şcoală, dar cred că trebuie să fim cu toți de acord că chiar şi aceste realizări sunt insuficiente”, a spus Tăriceanu la conferința “Inovare prin politici de cercetare şi învățământ superior”.

Acesta a afirmat că în urmă cu aproximativ o lună a avut o inițiativă de a reuni cei mai importanți economişti din România.

“Cu aproximativ o lună în urmă am avut o inițiativă de a reuni cei mai importanți economişti din România şi reprezentanți ai mediului de afaceri. Ideea care pe mine mă obsedează este cum să facem ca România să progreseze mai repede, cum să facem să atingem criteriile de convergență. În traducere liberă, cum să facem să ne apropiem de standardul de viață mediu al Uniunii Europene cât mai repede”, a mai afirmat preşedintele Senatului.

Acesta a precizat că rețeta este simplă, dar ingredientele sunt complicate.

“Rețeta nu este una miraculoasă, rețeta este simplă, ingredientele sunt complicate. Rețeta este să asigurăm un ritm de creştere a PIB cu 3-4 puncte procentuale peste media europeană. Ce politici adoptăm ca să atingem acest obiectiv? Altfel, România va trena la coada clasamentului țărilor europene”, a arătat Tăriceanu.

Candidatul Marius Obreja (propus de PNL) a întrunit 45 de voturi “pentru” şi 108 voturi “împotrivă”, iar Dumitru Oprea (propus de PDL), 15 voturi “pentru” şi 133 de voturi “împotrivă”. Alte patru voturi au fost anulate.

Anunţul a fost făcut în plenul Senatului de senatorul Laurenţiu Coca.Votul a fost secret, cu buletine.

În timp ce în sala de plen se desfăşura votul pentru noua formulă de guvern, Tăriceanu a fost prezent pentru un sfert de oră în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde se aflau mai mulţi lideri PSD. Întrebat la ieşire dacă ar accepta postul de preşedinte al Senatului, Tăriceanu a refuzat orice comentariu.

Surse parlamentare susţin că cel mai probabil luni va fi convocat Biroul Permanent al Senatului pentru a se demara procedurile pentru desemnarea noului preşedinte al acestei Camere.