Anunt selectie experti final

Anunt selectie unitati de invatamant ISJBT 

Doi bărbaţi din Buzău, suspectaţi de proxenetism, au fost reţinuţi, iar miercuri sunt prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Unul dintre ei şi-a trimis soţia să se prostitueze timp de patru ani, iar celălalt concubina, deşi aveau situaţii materiale bune.

Conform IPJ Buzău, în perioada 2016-2020, doi bărbaţi în vârstă de 27, respectiv 32 de ani, ambii din municipiul Buzău, ar fi determinat şi ar fi înlesnit practicarea prostituţiei de către două tinere de 25 şi 26 de ani, pe teritoriul mai multor state: România, Elveţia, Marea Britanie, Germania.

În urma activităţilor ilicite, cei doi tineri ar fi obţinut foloase materiale estimate la 250.000 de euro.

Unul dintre ei şi-a exploatat soţia, iar cel de-a doilea concubina. Cei doi au fost prinşi la finalul unor ample percheziţii desfăşurate de poliţiştii din Buzău.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în două dosare distincte, a următoarelor persoane: în stare de detenție, a inculpatului Radu Mazăre, la data faptei primar al municipiului Constanța Concret, arată DNA, în perioada 2007 – 2012, Radu Mazăre „ar fi dispus vânzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța în alte condiții decât prin licitație publică (negociere directă) și fără ca rapoartele de evaluare să fi fost aprobate de Consiliul Local”.

Totodată, „terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit […], ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate”. Prejudiciul adus statului este de 1.732.687 de euro. în stare de libertate, a inculpatului Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța Concret, potrivit DNA, în 2015, Decebal Făgădău „și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța”. Prejudiciul este de 133.688 de euro.

Conform DNA, au fost dispuse măsuri asigurătorii, iar dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii. Radu Mazăre a fost deja condamnat definitiv, pe 8 februarie 2019, de Instanța Supremă, la nouă ani de închisoare cu executare, în dosare privind retrocedarea plajelor din Constanța, și în prezent execută această pedeapsă.

Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu pâine şi sare.

Ceremonia de primire a cuprins intonarea imnurilor naţionale ale României şi Republicii Moldova şi trecerea în revistă a gărzii de onoare.

Este prima vizită la nivel înalt, la Chişinău, după ce Maia Sandu a depus jurământul de învestitură săptămâna trecută, pe data de 24 decembrie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vizita lui Klaus Iohannis în ţara vecină va oferi “cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al ţării vecine, precum şi un mesaj de sprijin pentru cetăţenii moldoveni în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România”.

Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

În cadrul vizitei vor fi abordate aspecte concrete referitoare la sprijinul României pentru cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, şi respectiv pentru susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării vecine.

Totodată, cei doi preşedinţi urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea Parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relaţia specială dintre Bucureşti şi Chişinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum şi angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european şi de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

În ziua învestiturii noului preşedinte al Republicii Moldova, Klaus Iohannis, alături şefii altor şase state membre UE, au transmis o scrisoare deschisă, în care îşi exprimau susţinerea pentru liderul de la Chişinău.

“Noi, preşedinţii României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca preşedinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambiţioasă, democraţie şi legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se preciza în document.

În favoarea noului cabinet au votat 260 parlamentari. Au fost 186 voturi împotrivă.

Anterior votului, Cîţu a anunţat că guvernul are două obiective generale pentru perioada următoare.

“Atât eu, cât şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru realizarea celor două obiective pe care le-am anunţat şi sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord cu acestea: să trecem cât mai repede şi cât mai bine peste criza de sănătate, să punem economia pe picioare”, a spus Cîţu.

În programul coaliţiei se spune că taxele nu vor creşte

În programul de guvernare, care este supus votului de încredere împreună cu echipa guvernamentală, coaliția susţine că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării.

În document, noul guvern se mai angajează că datoria publică nu va depăși pragul de 60% din PIB, că va creşte colectarea veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, că vor fi realizate reforma ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar și modernizarea infrastructurii.

De asemenea, este prevăzută o reducere a TVA pentru deșeurile colectate selectiv, fără a se specifica însă și momentul când va avea loc această scădere.

După învestirea în Parlament urmează jurământul în faţa preşedintelui României

Conform Constituţiei, după adoptare, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul, iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

Lista miniştrilor din noul guvern

Anterior votului din plen, cei 18 miniştri propuşi au fost audiaţi rapid şi avizaţi formal în comisiile parlamentare. Voturile primite în comisii nu au efect asupra votului de învestitură din plenul celor două Camere parlamentare.

• Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
• Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
• Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
• Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
• Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
• Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
• Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.
• Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
• Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
• Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
• Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
• Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
• Eduard Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
• Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
• Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
• Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
• Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

Chiar și persoanele care nu sunt spitalizate și care au forme ușoare de boală pot prezenta simptome persistente sau tardive, cum ar fi dureri de cap, oboseală extremă și dureri în corp. De exemplu, nu poți face prea multe lucruri în casă sau pentru serviciu pentru că te simți fără energie. Chiar și efortul fizic de rutină, precum aspiratul, te epuizează. Te doare peste tot. Ai probleme cu concentrarea, chiar și cand te uiți la televizor.

Unii oameni experimentează simptome care persistă saptamani și chiar luni de zile după testarea negativă pentru virus. Sunt în curs studii multianuale pentru a investiga acest aspect.

Încă nu știm cât timp aceste simptome pot persista la unii pacienți, dar știm că aceștia trebuie să beneficieze de îngrijire specializată, diferite investigații și consultații la medici specialiști.

Care sunt simptomele persistente după COVID-19?

Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:

• Oboseală
• Respirație scurtă
• Tuse
• Durere articulară
• Durere toracică

Alte simptome raportate pe termen lung:

• Durere musculară
• Cefalee
• Febră intermitentă
• Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitații)
• Pierderea mirosului sau gustului
• Probleme de somn
• Erupții cutanate
• Căderea părului
• Dificultăți de gândire și concentrare (denumită uneori „ceață cerebrală”)
• Depresie

COVID-19 afectează anumite organe

Deși COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:

Inima - Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchilor inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.

Plămâni - Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.

Creier - Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.

Probleme legate de coagulare și ale vaselor de sânge

COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte dintre leziunile cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la probleme potențiale de lungă durată cu ficatul și rinichii.

Probleme cu starea de spirit și oboseală

Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistență mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experiență poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie și anxietate.

Deoarece este dificil să se prevadă efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de știință analizează efectele pe termen lung observate la virusurile asemănătoare, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS). Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindrom de oboseală cronică, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activității fizice sau mentale, dar nu se îmbunătățește odată cu odihna. Același lucru poate fi valabil și pentru persoanele care au avut COVID-19.

Cine este la risc să prezinte simptome persistente ale COVID-19?

În prezent, nu putem prezice cu exactitate cine va dezvolta simptome pe termen lung.

Medicii se așteaptă ca persoanele care au fost spitalizate pentru pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire specializată și de urmărire frecventă după externare. Însă, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau doar la persoanele care au ajuns sa fie tratate in urgență. A fost observat și la persoane cu forme ușoare ale bolii sau care au fost tratate acasă. Poate nu au avut nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijiri după boală, deoarece simptomele persistente le afectează calitatea vieții.

Cei care par a fi cei mai expuși riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:

• Adulți cu vârsta peste 50 de ani
• Oamenii care au avut o formă mai severă
• Persoanele cu alte afecțiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate

Persoanele care au simptome pe termen lung pot fi împărțite în două grupuri: cei care suferă leziuni permanente la plămâni, inimă, rinichi sau creier care le pot afecta capacitatea de funcționare, cei care continuă să aibă simptome debilitante, fără a avea vreo afectare detectabila a acestor organe.

Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19?

Frecvența reală a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile publicate și sondajele efectuate de grupurile de pacienți indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienți continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debut de COVID-19, chiar și după teste care nu mai detectează virusul.

Cauza și consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente

Exista mai multe cercetări în desfășurare pentru a testa mai multe teorii. Nu știm încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecție la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Știm că acest sindrom poate avea cu siguranță un impact asupra calității vieții.

Ce ar trebui să facă cineva care se confruntă cu sindromul post-COVID?

Dacă ați avut o formă ușoară de boală și v-ați tratat acasă, dar acum aveți simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să le tratați pe cele ușoare și vă recomandă un specialist pentru cele mai grave.

Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse și deoarece această afecțiune este atât de nouă și unică, este necesară o abordare multidisciplinară.

În clinicile MedLife puteți fi consultați de medici specialiști în:

Cardiologie, pentru simptome și probleme cardiovasculare cum ar fi inflamația mușchiului cardiac,

Pneumologie, pentru anomalii ale funcției pulmonare,

Gastroenterologie, pentru probleme gastrointestinale,

Nefrologie, pentru leziuni renale acute,

Neurologie, pentru probleme de miros și gust, probleme de somn, dificultăți de concentrare, probleme de memorie,

Psihiatrie, pentru depresie, anxietate, modificări ale dispoziției,

Medicină fizică și reabilitare, pentru recuperare post covid.

Sunt scoase la concurs prin încadrare directă, din sursă externă, 264 de posturi în cadrul structurilor centrale și teritoriale pentru Protecția Animalelor.

Astfel, sunt scoase la concurs 49 de posturi de ofițer de poliție, 86 de posturi ofițer cu specializarea medic veterinar și 129 de posturi de agent de poliție.

Înscrierile se fac on-line, la unitățile de poliție care au scos posturile la concurs, până la data de 28 decembrie 2020. Dosarul de înscriere trebuie să fie complet până la această dată, ulterior nemaiputând fi depuse documente.

Informații complete cu privire la posturile existente, programul înscrierilor, condiții de participare, documente necesare și modalitățile de desfășurare a concursurilor, găsiți aici – https://www.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs și pe site-urile unităților teritoriale de poliție – https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale

“Săptămâna trecută, la prima rundă de consultări, am spus că este nevoie de încă câteva zile pentru ca lucrurile să se cristalizeze. Şi s-au cristalizat. Între timp, o coaliţie formată din PNL, USR PLUS şi UDMR a fost formalizată, şi-a dovedit deja majoritatea în Parlamentul României şi astăzi, cu ocazia consultărilor, liderii formaţiunilor care formează coaliţia de centru-dreapta s-au prezentat împreună şi au propus un candidat pentru poziţia de prim-ministru. Aşadar, luând în considerare toate acestea, am decis să-l desemnez pe domnul Florin Cîţu pentru poziţia de prim-ministru”, a declarat Klaus Iohannis.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor, împreună cu D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au reușit, vineri,  destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în contrabandă cu țigarete.

Astfel, au fost desfășurate 26 de percheziţii la locuințele membrilor grupării, din București și județele Ilfov și Giurgiu. Totodată, au fost puse în aplicare 24 de mandate de aducere a celor vizați.

În fapt, investigațiile din dosar au vizat 14 persoane, care, începând cu anul 2019, ar fi  depozitat, transportat și comercializat țigarete neintroduse în circuitul fiscal al României, cunoscând că provin din contrabandă.

Aceștia ar fi constituit grupul infracțional, fiecare membru având un rol bine determinat. La activitatea infracțională ar mai fi participat alte 8 persoane, care ar fi reprezentat surse de aprovizionare cu țigarete de contrabandă pentru membrii grupării sau ar fi cumpărat țigările pe care membrii le-ar fi comercializat.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate înscrisuri și medii de stocare, 32 de telefoane mobile, 310.450 de lei, 5.000 GBP, 250 de euro și 400 de franci elvețieni. Au fost indisponibilizate 10 autoturisme, precum și 1.481.680 de țigarete provenite din contrabandă, de diverse mărci, toate fiind predate ulterior Direcției Regionale Vamale București.

Persoanele vizate au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, în vederea continuării cercetărilor.

Investigația a avut suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale și U.T.A.I. din Inspectoratul General al Poliției Române, precum și al Serviciului Criminalistic – D.G.P.M.B., iar activitățile au fost desfășurate cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – B.S.I.J. „Vlad Țepeș” și Direcției Regionale Vamale București.